Remember

Desi nu am mai scris pe blog de o buna perioada, nu am uitat de visele, aspiratiile si ambitiile mele. Sa stiti ca lafel aud femei vorbind la telefon pe strada, cerand disperate ajutor ca au parasit caminul conjugal dupa 25 ani de violenta psihica si fizica, iar sotul le-a luat actele, nu au unde sa locuiasca si nici macar actele nu pot sa le depuna pentru divort. Pe altele le aud mai necajite, ramase cu copii adolescenti, cu joburi de criza, cu o casa de intretinut si multe datorii ramase de platit in contul sotului care a fugit de acasa.

Iar povestile si dramele continua, multi locuiesc impreuna din inertie, fiindca nu au curajul sa treaca printr-un divort sau stiu ca nu se vor descurca singuri. E fantastic ce trece pe la urechile mele si ma intreb cat de egoisti pot fi unii ca sa faca asemenea gesturi urate fata de sangele lor, fata de femeia care le-a daruit un copil. Efectiv nu stiu a cui e vina, dar stiu ca intr-o zi voi face acel centru pentru a ajuta aceste femei. Sa le ajut sa isi cunoasca drepturile legale, sa descopere ca nu au nici o limita, sa le redau increderea si forta sa lupte pentru ele si puii lor.....

versus

Aseara ma uitam la finalul filmului "Avocatul diavolului" si pentru prima data am inteles la ce se refera biserica cand sustine ca mandria (vanity) e un pacat. Apoi, azi dau peste aceasta frumoasa poezie, in totala antiteza cu filmul de aseara, dar care surprinde atat de bine ceea ce putini dintre noi mai reusim sa traim in ziua de azi.

... aceste 3 lucruri raman: credinta, speranta, iubirea...

E scrisa de un barbat?

Spre surprinderea mea, citesc unul dintre sutele de mailuri sociale, feministe, misogine, indecente, culturale...etc... si dau peste randurile de mai jos. Culmea! sunt scrise de un barbat, ce-i drept... Adrian Paunescu e un barbat neinteles de multi dintre muritorii de rand. Comentariile mele sunt de prisos...

Cântec femeiesc

Aşa e mama şi a fost bunica

Aşa suntem femei lângă femei

Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica

Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme

Ei încurcând ce ele limpezesc

Ei numai tălpi şi ele numai palme

Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?

Nimic măreţ, nimic impunător.

Schimbându-şi după ei şi drum şi nume

Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă

Şi pentru care plată nici nu cer

De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă

Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede

Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot

Şi de aceea nimeni nu le crede

Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica

Şi ca ele mâine eu voi fi.

Ce facem noi, femeile? Nimica,

Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă

În fiecare lanţ făcut din doi

Ce greu cu noi femeile în viaţă

Dar e şi imposibil fără noi...

Changes in my Life

Aseara am fost "trasa de urechi" de catre un cititor fidel ca ii lipsesc randurile mele si intr-adevar, chiar si mie imi lipsea sa scriu. A fost o perioada aglomerata, frumoasa, rascolitoare, cu foarte multe schimbari in mine, carora cu greu le-am gasit o explicatie.

Cei din jur se intreaba ce e cu mine? ce ma face sa devin peste noapte mai matura? mai stralucitoare? mai increzatoare si optimista? (si fara modestie, e parerea lor...) mai frumoasa?

Initial am crezut ca a fost o vara calduroasa sau ca motivul e maseaua de minte care se tot chinuie sa imi iasa sau vacanta fantastica pe care am avut-o alaturi de sora mea... nu stiu si nici macar nu pot sa imi explic, dar toata lumea (cu mine in frunte) simte schimbarea in bine.

Feedbackul primit de la TEDxSibiu mi-a dat foarte multa incredere ca "Se poate!". Se poate si in Sibiu, chiar si din Sibiu poti cuceri culmile cele mai inalte. L-am intalnit pe Fane, care de la poalele muntilor Fagaras a ajuns pe Everest. L-am intalnit pe Lucian Vintan, cercetator stiintific de talie internationala care isi are centrul de cercetare la Sibiu si creste prin harul ce-l imparte studentilor sai de la Calculatoare. Da! nici eu nu ma asteptam ca un profesor de talia lui sa fie atat de iubit/adorat de studentii sai. Vedeam in ochii studentilor si ai profesorului sclipirea, conexiunea, pasiunea pentru subiecte comune... mai rar asa ceva.

Apoi a aparut Scott, Fotograful Sibiului pentru cele mai importante evenimente culturale, care si-a dorit sa prezinte prin colectia lui de fotografii ca si cele mai aride si sarace zone de pe pamant au totusi o mare importanta pentru natura si om. Constantin Chiriac este omul care a ales Sibiul, a ales teatrul si sa creeze cel mai mare festival de teatru din Europa, tocmai la Sibiu. Putea sa joace pe scene internationale, pentru bani frumosi si faima, dar a ales sa ramana directorul Teatrului Radu Stanca Sibiu si sa joace in aceasta tara. E un om deosebit, care desi se trage din Moldova, viata lui graviteaza in jurul orasului Sibiu.

As putea sa scriu zile intregi despre gandurile mele, oamenii intalniti, emotiile traite, dar ma limiteaza spatiul acestui blog. Totusi, vreau sa multumesc unui om special ca a aparut in viata mea, e John Ketchum - regizorul de filme de 1 min (da, 60 secunde!!!). Cati putem sa redam o poveste completa si interesanta in 60 secunde? mai multe detalii pe http://www.filminute.com/2010/ . Cat despre John... inspiratie, motivatie, talent, optimism, idealism si totusi realism...

Cat despre mine? Still looking for Paradise ;)

"Daca nu simti, n-are niciun rost"

Simt cum incep sa las starea de spectator la piesa de teatru care se joaca permanent in jurul meu si redevin personaj, personaj principal in cea mai de succes piesa - viata mea. M-a trezit citatul din titlu, pe care l-am gasit in profilul Cristinei Bazavan, redactor sef la Tabu... cit de mult imi place expresia asta "cea mai puternica revista de femei". Abia astept sa o cunosc personal vineri, la TEDxSibiu.

Ieri m-am intalnit cu primul roman care a cucerit Everestul, statea linistit pe o banca in fata cafenelei si mi-a dat o strangere singera si puternica de mana ... m-a impresionat pe loc... Omul muntilor, care la -50 grade statea pe varful Everest si nu a fost de ajuns... a mai sarit cu parapanta de pe varf pana in tabara de vara, nu ca sa doboare un record mondial (ceea ce a si facut), dar ca sa isi depaseasca limitele "Ce e viata daca nu visezi? daca nu iti doresti? daca nu incerci in fiecare zi sa iti depasesti limitele?".

Omul asta care a purtat cu mandrie steagul romanesc oriunde a ajuns, a terminat o facultate de sport si un masterat si totusi nu poate fi un simplu profesor de sport, pentru ca nu are loc de nepotisme, pile si relatii. Totusi la intrebarea: "Fane, nu te-ai saturat? nu vrei sa pleci din tara?" raspunsul lui a fost ferm "Nu! de ce sa-mi abandonez tara? sa ramana doar sobolanii astia care o vand? Nu, nu plec nicaieri!". Si e printre putinii oameni de valoare ai acestei tari care aleg sa ramana, sa se lupte cu sistemul, sa simta lipsurile materiale zi de zi.

Va imaginati cam ce fel de job ar putea avea Fane ca sa isi permita sa se antreneze in continuare pentru munte? sau ce sef ii da 3 luni concediu ca sa escaledeze un varf? sau cine ii plateste lui expeditiile? ... Nu stiti la cate usi inchise a primit in nas si totusi nu se lasa!

Imi doresc ca omenii plictisiti de viata si de prea multi bani sa stea macar 30 min sa discute cu Fane, ar intelege ca nu duc cu ei mai departe decat trairile si amintirile. Si Fane va vorbi vineri la TED; alaturi de Lucian Vintan-om de stiinta recunoscut international; directorul teatrului Radu Stanca; directorul Camerei de Comert; Eliza - un no name in fitzele locale, dar un om atat de dinamic... Sunt foarte curioasa al cui speach il voi aprecia cel mai mult? sunt cu totii atat de diferiti.

Anunturi haioase

Pentru ca activez in domeniul anunturilor de mica publicitate, mi-a trimis o prietena cateva selectii de anunturi, care din cauza topicii si a lipsei semnelor de punctuatie, au devenit teribil de haioase:

1.Vand caine: mananca orice si ii plac foarte mult copiii.

2.Cautam barbat pentru lucru la fabrica de dinamita.Trebuie sa fie dispus sa calatoreasca.

3.De vanzare: birou de epoca pentru o doamna cu picioare subtiri si sertare largi.

4.Masini uzate: De ce sa te duci in alta parte ca sa fii pacalit? Vino aici.

5.Cautam un om sa aiba grija de un lot de vaci care nu fumeaza si nici nu bea.

6.Vand pat pentru copil cu picioare de fier.

7.Asociatie de locatari, angajeaza fochist de inalta presiune.

8.Cautam femeie la fetita in varsta si nefumatoare.

9.Vand masina de cusut mana si picior.

10.Vand butelie de aragaz cu reseu si frigider.

11.Inchiriez camera la doua fete incadrate cu un singur pat.

12.Cumpar imbracaminte de dama deosebita si putin intrebuintata.

13.Afis la curatatorie: Fustele se ridica zilnic intre orele 10.00 si 14.00.

14.Afise in restaurante:
-Servim cu frisca clientela bine batuta.
-Avem frisca batuta toata ziua.
-Nu servim minori sub 18 ani.
-Nu servim in stare de ebrietate.

15.Diferite afise:
-Avem ciorapi de femei lungi.
-Lenjeria de corp nu se schimba!
-Confectionam posete si genti si din pielea clientului.
-Nu trimiteti copii la umplut cu sifoane.

Transparenta face diferenta

Weekendul acesta am fost martor la scrierea povestii de dragoste dintre Adela&Cipi.

Tineri, frumosi, coplesiti de emotii si cu inima facand tumbe in piept, au pasit impreuna in biserica pentru a primi binecuvantarea divina.

Desi au trecut aproape 6 ani de cand sunt impreuna, Cipi a fost cel mai emotionat, fericit si mandru barbat ca se casatoreste, si-a vazut visul cu ochii.

Cu regret in suflet, nu am putut sa-i fiu nasa nici celei de-a doua prietene care s-a casatorit, drept urmare am purtat cu mandrie frumusetea de bratara cu aroma de frezie proaspata. Din cauza panglicii colorate, cei de la restaurant au considerat ca suntem clienti cu all - inclusive ;)))

La solicitarea frumoasei mirese, toate ne-am imbracat cu putin turquise si albastru. Am fost ca la o prezentare de moda cu rochii de seara pe turquise adunate din toate colturile lumii, dar foarte frumoase toate.

Despre Adela ce sa va scriu... a fost un inger pe pamant, o vrabiuta inghetata de emotii, cu o frumusete de trena pe care a tinut-o tot in brate. Nu a plans nimeni, iar trupa de shok a facut un show cum doar la zile mari intalnesti... Casa de Piatra si cerurile sa va fie mereu aproape!

Farsele din Romania

Am ajuns sa traim in tara farselor. Ieri, mult dupa ora 18 primesc un telefon de pe un numar oarecare cu o voce serioasa care imi cerea sa-i confirm ca a sunat bine. Era un parinte serios deranjat de gluma unui coleg de clasa a fiului sau. Colegul a publicat un anunt impecabil, cu o garsoniera de inchiriat in Piata Romana, la un pret avantajos, dar a lasat ca numar de contact telefonul fiului celui care m-a sunat.

Problema s-a rezolvat foarte elegant dupa o serie de verificari a veridicitatii problemei, dar am ramas amandoi impresionati cat de plictisiti pot fi tinerii din ziua de azi pentru a recurge la asemenea metode de agrement. Nici nu cred ca mai e valabila oferta operatorilor de telefonie mobila prin care pentru fiecare 100min apeluri primite, beneficiai de un bonus de 1 euro.

Apoi, dupa ce Presedintele Romaniei a inceput acea gluma nationala cu Politia Romana, renuntand la garzile lui, am auzit dimineata la radio ca daca Presedintele nu respecta Politia, oamenii de rand de ce ar face-o? Daca ne opreste un politist sa ne dea amenda pentru incalcarea regulilor ar trebui sa-l trimitem la plimbare... "cine esti tu ma sa-mi dai mie amenda?!"

Apoi prin tocmai.ro am avut o alta glumitza la adresa unui post de politie din judetul Valcea. Un simpatic utilizator publica zilnic anunturi cu oferte foarte atractive, iar la numarul de telefon il trecea pe cel al postului de politie si numele unuia dintre politisti. Deci atacul a fost clar la persoana politistului, care disperat ne scria in fiecare zi.

Totusi, aceste glumite sunt foarte bine reglementate legal, drept urmare organele specializate isi fac treaba cu brio. E destul de clar ca desi tocmai.ro e un site de anunturi care verifica totul inaintea publicarii, nu detinem baze de date cu toate numerele din Romania sau posesorii tuturor adreselor de e-mail cu Ip de Romania. Nu suntem CIA, nici SRI, nici FBI. Nu putem garanta ca pozele promovate sunt exact acolo unde declara postatorul, dar ne bazam pe bunul simt si asumarea responsabilitatii asupra informatiilor publicate de catre cei care posteaza anunturi.

Sunt convinsa ca in scurt timp va fi nevoit intreg poporul sa se civilizeze si sa devina responsabil.

O seara fara glumitze!

Mandria de a fi roman

De mic copil am fost educata sa fiu mandra de tara in care m-am nascut, de oamenii care locuiesc aici, de eroii, poetii si alti oameni importanti ai neamului, iar azi imi iau palme grele pentru asta.

Am auzit discutii despre romanii gipsy pe plaja, la mall, in restaurante si de fiecare data am ramas muta de uimire cum pot vorbi strainii despre noi, ce magine gresita au!!!

Intr-adevar tara noastra are frumuseti naturale cum rar gasesti, dar betele in roate puse oricarui potential investitor sau banii furati din proiectele finantate de stat nu au facut altceva decat sa transforme Romania intr-o frumusete plina de gunoi (ca sa nu-i spun rahat).

Am inceput, mai nou, sa imi pun intrebarea ce ar trebui sa raspund cand sunt intrebata in strainatate ce nationalitatea am? Mi se spune ca sunt: german or dintr-o tara nordica; iar eu cand spun ca sunt din Ro, in 2 min interlocutorul meu gaseste un motiv stupid sa se retraga. Probabil ii e teama ca, desi sunt ceva mai bine imbracata, ii fur portofelul sau telefonul.

Am primit de la un roman care locuieste in Canada urmatoarea intrebare: Aveti buget sa mancati la restaurant? Nu pot descrie reactia mea si sila pentru romanii care au plecat si au uitat ca tot romani au ramas.

O condamnam pe o frantuzoaica, cu care ne-am imprietenit, pentru felul in care vorbea despre tiganii romani, adica romani. Dar cand am ajuns la aeroport si am vazut romanii care se intorc acasa de la munca si tiganii (care m-au rugat sa fac o poza cu ei?!?) am inceput sa o inteleg si totusi sa ma intreb de ce sunt ei ambasadorii acestei tari? Copiii nostri olimpici international abia acopera cu performanta lor un articol dintr-un ziar local, dar tiganii nostrii au reusit sa tina ocupata prima pagina a marilor publicatii nationale si internationale saptamani intregi. Cu asemenea exemple promovate, mai merita oare sa ne intrebam de ce sistemul nostru de valori e in continua scadere? unde e cultura si educatia? unde au disparut valorile? traim intr-o lume cu forme fara fond?

Inchei cu partea cea mai trista pt mine, romanul a pastrat din perioada ceausista dorinta de a sta la coada, de a forma mereu coada, de a te impinge la coada ca sa-l enervezi bine pe cel din fata, de a te baga mereu in fata cozii. De fapt viata in stil romanesc si-ar pierde farmecul dar n-ar exista cozi: in fata cui sa te bagi? pe cine sa mai inghesui si impungi? cine te-ar mai injura?

Si tousi... Unde e mandria de a fi roman? pe ce se bazeaza?

Romanie, plai cu dor

Azi experimentez pe propria piele, pentru a nu stiu cata oara ..., missen'rupismul romanesc care odata ce a batut ceasul ora fixa, rupe usa ...

Urasc sa fiu constiinta oamenilor cu care lucrez sau cateodata sa fiu eu bunul lor simt care se trezeste si le spune cam ce i-ar avantaja sa faca. Zilele trecute imi explica o pustioaica de-o varsta apropiata cu mine ca nu poate munci cu stomacul gol ... si'atunci am inteles din nou ce ne diferentiaza. Nici macar kg de pe cantar si nici stomacul gol ;(. Acesta e stilul romanesc.

Iar partea cea mai trista e ca nici macar in momentele in care stomacul e gol si toate conditiile sunt asigurate, rotitele din creierul lor nu se invart: fie fiindca salveaza energia pentru digestie, fie deja s-au plictisit de viata.

Doar nu e cantecul celebru: "Cu ce m-am ales in viata? Ce-am baut, ce-am mancat si cu ce am strans in brate...". Si inchiei cu raspunsul pe care il urasc cel mai mult "Asta e!"

Love & Marriage

A trecut un weekend in care mi-as fi dorit sa fiu la toate cele 3 nunti la care am fost invitata, dar sunt si eu om, deci nu ma pot divide, dar pot alege. Am ramas la nunta de la Sibiu, in detrimentul celei de la palat de la Sinaia sau a celei in stil venetian, de pe lac la Snagov. Nu stiu de ce, dar am ales varianta cea mai simpla si deloc nu imi pare rau. De mult nu am mai vazut atatia tineri indragostiti, sub acelasi acoperis, parca plutea iubirea in aer.

Sunt chiar scarbita de nuntile facute pe stilul romanesc: "N-as vrea sa ma insor, dar a zis mama ca e cazul sa o iau pe asta dupa atatia ani"...uhhh...

Apoi toata magia zilei de sambata mi-a fost ruinata duminica pe la 12 cand m-au trezit vecinii de deasupra, care se certau din cauza sms-urilor primite pe mobil... cearta...tipete...aruncare cu obiecte prin casa... bataie corp la corp... hmmm... Love or Marriage???

Totusi avem o cultura si educatie deosebit de proasta in arta comunicarii si increderea in familie, ne plac scandalurile din telenovele, mai ales sa le aplicam acasa.

In fine, celor (foarte multi) care si-au unit destinele zilele acestea le urez sa fie mereu lafel de fericiti si sanatosi ca in aceasta zi ... fiindca sms-urile vor veni :)))

PS: Am reusit sa sochez prin faptul ca m-am prezentat single. DA, chiar si pe mine ;))) Asa descoperi ce cauti cu adevarat si uiti de compromisurile pentru societate.

Intre fericire si disperare

Citeam in urma cu vre-o luna pe blogul Florianei despre scumpul David Alexandru din poza de mai jos si ma ingrozeam de blestemul care poate lovi o familie la inceput de drum, si anume: copilului tau de 4 luni sa i se descopere o tumora maligna.

Aceasta e secunda in care fericirea se transforma in disperare. Si totusi sa-i consideram norocosi pe acesti parinti fiindca au avut posibilitatea sa isi duca pruncul la doctori competenti si beneficiaza de sprijinul intregii tari (sau asa imi place mie sa cred). Tousi, pana acum au strans aprox 3000 eu din cei 38.000 eu necesari. In asemenea momente nu pot decat sa ma gandesc la destinul Ioanei (pentru care s-a dansat pinguinul la Sibiu), care nu a rezistat in lupta cu banii si timpul.

Nu pot sa nu imi amintesc de un cuplu apropiat, care au avut 4 copii, a caror perioada de viata a fost intre 1 saptamana si 1 luna. Cum sa duci 4 sarcini si sa suporti moartea lor in prina luna de viata, pe acestea le numesc eu cu adevart probleme.

Sa revenim la David, care merita o sansa la viata, iar daca nu era problema banilor probabil ca era deja operat, in curs de recuperare. Pentru detalii.

Iar ca sa inchei intr-o nota pozitiva, sa stiti ca destinul mai rezerva si vieti frumoase. Zilele trecute am revazut o domnisoara cu care am copilarit, imi aduc aminte vag de ea ... nu saream elastic impreuna... In schimb am revazut-o pe la 16 ani, intr-o tabara, era una dintre norocoasele fete pe care o fundatie le-a scos din centru de plasament pentru a le sustine si ajuta s afaca un viitor. Ea si sora ei au locuit in casa fundatiei, alaturi de alte cateva fete cu capacitati intelectuale si sociale, mergeau la liceu, aveau viata normala a unei adolescente, doar ca acasa nu era mama&tata, ci era pe rand care-o asistenta sociala.

Programul fundatiei tinea pana la 18 ani, cand ar fi trebuit sa le lase libere, dar cele 2 surori au invatat foarte bine si au intrat ambele la Cluj la facultate, deci fundatia a hotarat sa le sustina in continuare. Asa am revazut-o pe aceasta domnisoara, care azi se lupta sa devina medic, se comporta ca un om normal si e incredibil de frumoasa ;)

... Din generozitatea sufletelor mari, oamenii mici vor deveni foarte mari!...

Obrigada - Portugal

Cam asta am invatat in cele 14 zile de plimbari in Portugalia, dar si multe altele: cum sa mananci peste si fructe de mare, stinse cu vin de Porto, la orice ora din zi si din noapte; cum sa te plimbi pana nu iti mai simti picioarele; sa dormi pe o banca la umbra in miezul zilei; sa dansezi intr-o piatzeta pe muzica portugheza alaturi de localnici, chinezi, mulatrii, copii, batrani;

sa intelegi si sa iubesti Fado, desi rupti 3 cuvinte in portugheza; sa te bucuri de istorie, natura si tehnologie lafel de mult ca si de shopping; sa te relaxezi atat de mult incat sa stai atatea zile fara conexiune internet si fara cafea buna.

Mi-a priit aceasta vacanta, desi marturisesc ca nu voi mai face una lafel de lunga in Europa. Daca schimb continentul ... poate... sunt mult prea dinamica ca sa nu ma plictisesc de atata comoditate. As scrie mai multe... si de bine si de rau... dar si maine e o zi...

'Bule din Bucuresti

Ma trezesc intr-o dimineata de vineri, in centrul Bucurestiului, exact ca altadata... sub zgomotul carutei trase de cai si urletele unui tigan si a unei tiganci"Fiare vechi, fiare vechi luam"... nimic nu s-a schimbat... nici macar accentul lor.

Fashion sau Vintage pe tocmai.ro?

Ma gandeam, ca la inceput de saptamana, sa vad ce haine se mai poarta in online? Am dat o tura prin shopurile virtuale si apoi m-am oprit pe tocmai.ro. Statistic vorbind, mereu am stat foarte bine la categoria: oferte Moda-Accesorii, dar in afara de rochii de mireasa nimic nu mi-a atras atentia.

N-as fi vrut sa mai scriu de mirese, ca sunt chiar si eu satula de nunti, rochii, petreceri, flori, tort... dar uite ce dulcica e rochita din poza...

Apoi am trecut mai departe prin o serie de oferte de parfumuri scumpe, cosmetice, extensii de par, gel de unghii, peruci, genti, ochelari de soare de firma, incaltaminte, tinute sport... o nebunie!

M-am oprit la ugg-urile de mai jos din cauza modelului deosebit... sper ca se vor purta si anul acesta ;)

Apoi, nu m-am putut abtine sa nu va arat caciula de nutrie pe care sunt convisa ca ati remarcat-o toti ca fiind la mode pe vremea cand inca mai mancam cornulet cu lapte.

Bijuteriile mi-au placut deosebit de mult, mai ales datorita diversitatii de oferte. Imi plac bijuteriile "scumpe" (sau pretioase, sau de calitate...), dar apreciez foarte mult creativitatea si personalitatea fiecarei bijuterii handmade. Chiar si eu am o bratara din Africa de Sud - Cape Town, confectionata cu pietre naturale, cu perle naturale, scoici naturale si multa dragoste (exact asa scria pe ea). Normal ca se vinde mai

bine o bijuterie pe care scrii ca e facuta cu multa dragoste... in special catre femei.

Am gasit si ceva haine vintage, ca sa le numim frumos (second hand nu se mai poarta). Prin Bucuresti, in fiecare saptamana e in vre-un loc "monden" targ vintage si peste tot e plin. Asa ca de ce sa ne mai ducem pana la targ,

cand targul e in laptopul nostru, pe

www.tocmai.ro ?

Imi povestea un prieten ca desi nu e fan vintage, are o pasiune deosebita sa poarte hainele oamenilor pe care ii apreciaza (prieteni/cunostinte). Cand le poarta simte ca traieste viata altcuiva /se pune in pielea celui care a purtat haina respectiva.

Si mie imi place sa fac cadou pretenilor daca vad ceva de-al meu care le place foarte mult. Bucuria lor e mult mai mare decat daca ar fi platit 10.000 euro ... "dar din dar se face Rai".

Asa ca: Spor la Shopping!

Fiecare copil are nevoie de o familie

Ma uitam azi la ceva machete creative, foarte reusite multe dintre ele. Totusi m-a zguduit macheta aceasta.

E trist, dar de multe ori nu e doar o macheta... E Realitate!

Ai grija ce iti doresti, s-ar putea sa ti se indeplineasca!

Stiu pe propria piele cat de adevarat de titlul de mai sus si vreau sa intaresc increderea in el. Aseara, o domnisoara superba ne explica cum toate visele ei devin realitate fara ca ea sa miste un deget pentru asta, motiv pentur care viseaza zilnic cu ochii deschisi. Cateva ore mai tarziu le explicam unor reprezentanti ai sexului masculin de ce le place femeilor sa primeasca flori, iar ei ne prezentau contra-argumentele lor (ceva legat de frica lor de esec, refuz). Nu i-am inteles, dar le respect parerea!

Si povestind asa despre frumusetea gestului de a oferi o floare, azi ma trezesc deranjata de o doamna ... care cu greu, dar m-a gasit in "Fortareata de la Turn". Imi aducea un mesaj de departe, ascuns printre petale... dar mai ascuns este cel care le-a trimis...

Ma leaga frumoase amintiri de seara in care o tipa (pe care in viata mea nu am intalnit-o) ma cauta cu disperare intr-un club ticsit de oameni sa-mi ofere un drink din partea celui care ar fi vrut sa-mi fie alaturi. Sau de cina de afaceri la finalul careia ne-am trezit cu Chese Cake din partea celui care ar fi vrut sa ma indulceasca (el nu era prezent) ... acestea sunt frumoasele cadouri si amintiri cu care ramai.

PS: Am omis seara in care douazeci si nu stiu cati de trandafirii albi, imensi , perfecti au ajuns la ghena din cauza mea ;(. Acesta e exemplu NOT TO DO!

Blog meet Sibiu

Ieri am avut ocazia sa intalnesc o parte din bloggerii din Sibiu (pentru ca nu sunt toti sibieni). Desi am gasit o mana de oameni total diferiti (varsta, profesie, personalitate si caracter) am reusit sa avem o seara deosebita. Traiam cu senzatia ca sibienii sunt inchisi, conservatori si antisociali, dar acesti bloggeri au reusit sa-mi demonstreze contrariul.

Am fost surprinsa de Eliza (Mk la Muzeul Civilizatiei Populare traditionale Astra) care mi-a daruit o carte despre Muzeul ASTRA pentru sora mea, pasionata de cultura. Ele nu se cunosc, dar sora mea are acelasi nume cu papusa Elizei din copilarie - Anabela.

In plus, se pregateste evenimentul #prinSibiulmeu pentru bloggerii din afara Sibiului cu un program pe care ar fi trebuit sa-l parcurga fiecare sibian... cu mers la stana, tur istoric al Sibiului, inclusiv biserici, mancare traditionala, party la Olies (unde altundeva?!?)

PS: Oldies ar putea fi inclus in circuitul turistic al Sibiului ;)))

Cum sa ai o zi superba?!?

In ultima vreme, in sistemul de asistenta pentru site-ul de anunturi din toata Romania www.tocmai.ro primim majoritar mailuri cu felicitari pentru ceea ce facem. Initial am crezut ca e o gluma, dar azi am primit "Nu pot sa va spun decat ca sunteti cei mai buni. Mai mult de atat nu se poate." si dupa un mic research am constatat ca acest domn chiar foloseste tocmai.ro pentru a vinde tot ce nu mai foloseste. De la: damigene, frigider si aragaz (SuperOferta), terenuri, casa, chiar si masina pe care nu o mai foloseste.

Anunturile nu sunt greu de postat, dar partea cea mai placuta este ca ... rand pe rand, bunurile lui devin bani, multumita tocmai.ro.

Nu a fost o gluma cand am inlocuit tocmai.ro cu "incredere Pentru toata Romania" - Chiar asta facem zi de zi!

M - de la sistem medical

Sunt deja satula de articolele despre sistemul medical romanesc, care umplu presa nationala. Radeam cand vedeam ca Base' se opereaza in strainatate, dar constientizez ca "fitzoasa" de mine apeleaza la serviciile medicale din Bucuresti, Cluj sau Mures, desi nu locuiesc in niciunul dintre aceste orase. Si totusi nu sunt atat de figuranta, ci tin la sanatatea mea ceva mai mult decat sa le permit macelarilor de doctori sa taie in carne vie, fara sa stie macar ce taie.

Imi aduc si acum aminte de figura disperata a unei prietene pe care a abandonat-o salvarea pe o banca din curtea unui spital impreuna cu mama ei, pacienta bolnava care nu se putea tine pe picioare.

Nu am uitat cum, pe picioarele mele, m-am plimbat intre sectiile de Urgenta a 3 spitale si doar dupa foarte multe insistente am fost pusa la un ecograf. Cand toata lumea imi explica ca eu pierd sarcina, dar eu eram sigura ca nu pot fi insarcinata. Nu pot uita nici ca am fost suspecta de Sifilis, da Sifilis!!! - din cauza unui cretin de doctor care oricum trimitea pe toata lumea la analize pentru BTS.

Am locuit 2 ani langa maternitatea Giulesti unde zilnic vedeam aproximativ 50 de femei (de etnie rroma) tratate ca "vacile" care veneau sa faca avort ... si nu vreau sa-mi mai amintesc de persoanele dragi pe care le-am pierdut din cauza lipsei de interes, profesionalism, dotari ale sistemului medical romanesc.

Cand sistemul medical public da gres, te bazezi macar pe cel privat si scoti bani din buzunar cu speranta ca specialistul te va face bine pe bani ... cel mai tare dermatolog din Romania evalueaza pacientii dupa cate sute/mii de euro costa interventiile pe care le vor face.

Oricum, cel mai mult ma intriga cand nu pot pune un diagnostic clar si decid sa intervina chirurgical, sa curete si apoi vor vedea rezultatele biopsiei ce spun: "Nu stim exact ce a fost, dar nu e nimic grav. Daca ar fi fost grav, ne-am fi dat seama". Acest raspuns NU e o gluma! E raspunsul unui doctor specialist!

Inchei cu speranta ca viitoarele generatii de doctori vor schimba sistemul. Acestea au schimbat, de fapt, si stilul de promovare a examenelor imposibile de la medicina, sustinuti de fel de fel de gadgeturi si dispozitive moderne. Ma intreb: cand vor fi in operatii complexe vor avea un prieten acasa care sa le dicteze din carti ce trebuie sa faca?

Radeam de un prieten austriac cand il intrebam mereu: ce iti doresti de la viata? El raspunde mereu: Sanatate!!! doar atat Sanatate!

Noi tendinte in piata auto

Nu sunt expert auto, dar constat -uimita- ultimele tendinte din piata. Fenomenul general e astfel: toata lumea vinde masinile cu valoare peste 7000 euro pentru a le inlocui cu altele pana in 3000 euro, nu conteaza motorizare, culoarea sau de unde le cumperi... important e pretul, sa consume putin, sa nu necesite investitii suplimentare.

Cand am vandut-o pe Corsa, am crezut ca e o masina deosebita si din acest motiv sunt sunata de la TM, IS, BN, dar si foarte mult de la nivel local. Trebuie sa recunosc ca postarea anuntului cu poze reprezentative pe site-ul cu anunturi din toata Romania, www.tocmai.ro, a facut mai mult decat 100 de anunturi locale si mii de cuvinte. Asa a ajuns ofera mea sa fie cunoscuta in toata tara, iar pozele i-au convis pe cei de la Timisoara sa vina pana in inima Ardealului pentru masina.

Prietenii mei, considerandu-ma o norocoasa, m-au rugat sa ma ocup si de masinile lor sa le vindem. Am folosit exact aceeasi reteta - anunt cu 6 poze si descriere completa pe www.tocmai.ro ca sa vada totata tara ca masinile sunt de vanzare (ma refer la un VW Passat si un A4, ambele peste 7000 euro). Contacte foarte multe, dar foarte proaste: "iti dau ursuletul meu bmw si 2000 euro" sau multe alte variante proaste.

Aceeasi problema a intampinat-o un alt prieten cu un Golf de vanzare - Pret 5000 eu. "Ma suna lumea in disperare, dar niciunii nu au bani. Nu inteleg de ce ma mai deranjeaza si vin sa o vada cand stiu clar ca nu au bani."

Si totusi, ca sa dezmintim teoria ca romanii nu mai au bani, vedeti topul marcilor auto cu vanzari pe plus din wall-street de azi: AC, Lamborghini Gallardo, Rolls-Royce coupe, Ferrari si alte mizilicuri de acest gen.

Cannes - Cote d'Azur

Citeam de dimineata ca Floriana a plecat la Cannes in vacanta desi a gasit cu greu un loc in avion pentru un zbor direct, ba chiar zboara in cabina pilotilor... hmmm ce dor mi s-a facut...

Mi-ar fi priit azi sa iau micul dejun pe malul Marii Mediterane, mi-e dor de curentii din apele de la Cannes, de pietrele perfect rotunde de la Nisa, chair si de atractiile din Monte Carlo. Apoi cina in stil franez, servita la un conac/castel privat, nu suporta termeni de comparatie...

Femeia e singurul cadou care te alege.

Radeam cu un bun prieten de "barbatii" care se lauda ca ei si-au ales "femei" frumoase, iar el imi confirma ca alegerea finala oricum o face femeia, ea e cea care trebuie sa zica DA-ul final.

Apoi povesteam cu un alt bun prieten despre motivul pentru care barbatii muncesc din greu pentru o cariera stralucita, o casa si o masina luxoasa, vacante inedite ... etc... si prefera sa nu mearga doar 4 ore pe zi la job + in restul timpului sa bea neingrijiti tone bere si sa se uite la fotbal ... raspunsul lui a fost: femeia pe care si-o doreste alaturi.

Iar intr-o alta seara il aud pe-un mascul care isi ineaca amarul de ceva ani in aburii alcoolului, desi a avut la un moment dat destul de multe avantaje de la viata, spunand: "Pot face bani oricand si din orice, dar de ce sa mai fac? pentru cine sa mai fac? ce am iubit eu, e foarte departe!!!".

Cel mai simplu exemplu care poate intari randurile de mai sus e Ingrid Bergman in Cassablanca. Nu e Pamela Anderson, dar totusi e o femeie atat de frumoasa!

Lipsa de libertate, duce la lipsa de sinceritate...adica lipsa incredere

Revin la fotografia de mai jos, pe care o ador, inseamna: Incredere! Nascuta si educata in spiritul romanesc, mi se parea normala privarea de libertate si acceptarea unei autoritati in viata mea, lafel de normal mi se parea sa nu ma supun acelei autoritati decat oficial, iar in fond sa fac tot ce vreau eu, cand vreau eu, cum vreau eu.

Urasc sa aud cum oamenii spun doar ceea ce vrea interlocutorul lor sa auda, sa-i vad cat sunt de alunecosi oficial si cat sunt de barfitori ulterior... chiar nu a ramas nimic mai bun de facut?!

Inteleg lipsa de libertate a romanilor dovedita de istorie, dar se presupune ca de 20 ani de cand ne-am eliberat ar fi trebuit sa vedem ceva progrese. Ma uitam la un bun prieten, un om deosebit, cu foarte multe calitati (fizice si psihice), inalt, tanar, frumos, cu multi prieteni, cu un statut social excelent, cu o coada de femei la usa lui, dar care are o singura mare problema: Nu are incredere in femeia pe care o iubeste, desi cu ea vrea sa se casatoreasca.

La polul opus e o buna prietena, uratica (nu ne-am nascut toti perfecti), slabuta, dintr-o familie modesta, care a primit o educatie severa tipic romaneasca, dar care a avut marele noroc sa plece 1 an in State si 1 an in Olanda. Ea a reusit sa mute un barbat cu cariera din Olanda in Romania, pentru ea, in conditiile in care singurul lucru pe care l-a oferit era Ea.

Concluzia este simpla: ea a reusit sa se debaraseze si elibereze de principiile si rigorile societatii romanesti, a avut perioade de liberatate si oameni care sa o accepte asa cum e ea. Acum ea stie foarte bine cine e si ce vrea si e convinsa ca omul care ii sta alaturi e pentru ea, nu pentru a da bine la cinele in familie sau la iesirile publice.

Apoi El..., El a fost mereu un exemplu pozitiv pentru societate, iar cu o asemenea imagine creata, nu a riscat niciodata sa isi dezamageasca "fanii". Acest statut l-a impiedicat sa isi asculte instinctul, de fapt l-a transformat intr-un om perfect de calculat. Cel mai interesat devine dupa 4 beri, cand e o persoana total diferita, exagerat de libera si lipsita de inhibitii.

Iar lipsa de incredere in cei din jur, mascheaza, de fapt, lipsa de incredere in fortele proprii. Normal ca acela care stie cat calca gresit ("cu vorba, fapta sau gandul"), paralizeaza de frica cand iubita ta nu e aproape, sa o pazeasca.

Vreau sa inchei pozitiv acest post, prin a-l prezenta pe Luca. Eram proaspat treziti in mijlocul naturii, fara semnal la telefon ;) De foarte multi ani nu am mai dormit atat de bine, desi a fost la cort.

How do I feel about my own choices?

Asculatam pe ted.com un speach pe tema titlului acestui post. Prefer sa nu traduc si sa folosesc neologisme, nu din snobism sau fitze, ci pentru simplul fapt ca vreau sa se inteleaga exact ceea ce exprima aceste cuvinte, iar o coafare romaneasca a expresiilor ar sterge orice strop de farmec.

M-a pus pe ganduri urmatoarea afirmatie "Daca o decizie te afecteaza, atunci tu esti cel care trebuie sa o ia.", pe care am mai gasit-o intr-o alta sursa chiar zilele trecute. Nu am avut niciodata timp sa ma gandesc cine si cand a facut aegerile in viata mea, cu atat mai putin daca au fost bune sau rele... nu am avut timp... nici azi nu am, dar incerc sa imi fac...

Am iesit in pauza de pranz, trasa si fortata de imprejurari (e prea caled afasa ca sa iesi la pranz) si din intamplare, dau nas in nas cu prima mea iubire, omul pe care de 6 ani nu l-am mai vazut sau auzit, omul care m-a crescut (in adevaratul sens) vreo 3 anisori si care intr-o zi s-a trezit abandonat fara nici un regret de o pustioaica de 19 ani care dintre el si tigari, a ales sa fumeze. E incredibil ca dupa 9 ani sa ne intalnim din nou sub acelasi cer unde a inceput totul, desi fiecare trebuia sa fie in orase diferite. Intotdeauna am crezut in soarta si destin!

Iar daca imi pun intrebarea: Cum ma simt cu alegerile mele? nu pot decat sa ma intreb cum am fi ajuns dupa acesti ani impreuna si ce suntem de fapt azi?...

Oricum, am ajuns 2 oameni foarte misto azi... si asta conteaza.

Bloggerii din Sibiu s-au trezit!!!

Vreau sa felicit, prin acest post, bloggerii din Sibiu care au luat initiativa si intentioneaza sa treaca peste limitele oferite de on-line si sa se intalneasca "off-line"/ "face-to-face", sa se cunoasca, sa schimbe pareri... Sunt impresionata ca intr-un oras cu o mentalitate conservatoare si foarte putin sociabila, se gasesc oameni care iau initiativa si propun o intalnire a bloggerilor sibieni... A nu se intelge ca vom bea un Martini sau o bere impreuna, va fi o intlnire cat se poate de serioasa, dedicata blogosferei.

Detalii despre intalnire gasiti pe http://cemerita.ro/2010/07/28/blogosfera-moarta/

De asemenea vreau sa il felicit pe Tudor St Popa si pe Razvan Pop pentru proiectul "10 mari sibieni" si le-as sugera dupa ce termina cu topul acestor mari Sibieni, sa treaca la realizarea unui top al marilor sibieni contemporani pentru a le da un exemplu pozitiv tinerilor in curs de formare. Stiu ca Sibiul a avut parte de oameni deosebiti dealungul timpului, dar azi au ramas la moda ca idealuri de oameni doar Monica Columebeanu si , mai nou, Botezatu ;-(. Deci ar fi ok sa punem in lumina calitatile si buna moralitate a oamenilor pe care tinerii au ocazia sa-i vada pe strada zi de zi.

Mult succes!

De ce imi place Citynews.ro?

Ma tot intreb cum s-au gasit gasca asta de oameni nebuni si s-au refugiat toti sub acelasi acoperis numit citynews.ro. Anul trecut cand l-am cunoscut pe Liviu si pe Iulian am ramas placut surprinsa de naturaletea si stilul lor de management, doua persoane pe care cu greu le uiti chiar daca intalnesti 1000 de oameni in acea zi.

Apoi am inceput sa citesc citynews.ro, initial din interes profesional, apoi din placere. Cum sa nu fi surprins de modul lor popular si direct de a relata ceea ce se intampla in jurul nostru zi de zi?!? Azi m-am impiedicat de titlul unui articol "Durerile altora" si inevitabil, nu m-am putut abtine sa nu il sorbesc. Partea cea mai funny e:

"Dar, la toamna, si pe noi ne vor aresta (pentru vreo cutie de conserve), si noi ne vom sinucide, si pe noi ne vor inhuma si deshuma. Foarte pe scurt, mecanismul psihologic al telenovelei noastre nationale e urmatorul: durerea mica anesteziaza durerea mare. E cazul romanului care merge la doctor si se plange ca il dor capul, maselele, ficatul, stomacul, picioarele si ii cere sa-l scape de durere, caci e insuportabila. Doctorul ii cere sa-si puna degetul mic de la mana pe masa, ia un ciocan si ii da peste deget.

„Extraordinar, domnule doctor, acum m-au lasat toate durerile, nu ma mai doare decat degetul!”- zice romanul. Si fuge repede acasa ca sa prinda la televizor arestarea lui Dan Diaconescu."

Si culmea e ca toti scriu in acest stil ;) Delicios de spontani! Adorabil de liberi!

Happy Marriage

"Iubeşte, măcar o dată-n viaţă, un bărbat căsătorit. Suferinţa va fi letală, dar vei învăţa cum sa fii o soţie perfectă şi vei simţi când soţul tău te va înşela. Nu-ţi mai spun că, dacă e urâtă precum Camilla, o va părăsi pe soţia lui şi te va lua pe tine."

Stiu ca acesta nu e un subiect usor de digerat de catre publicul larg, dar il vad atat de des, la tot pasul, incat deja incepe sa mi se para Normal. In Bucuresti nu am cunoscut nici un barbat casatorit/implicat intr-o relatie stabila, care sa NU insele. Toti faceau si fac asta in continuare!

Ma intreb mereu care e motivul pentru care te mai casatoresti? sau care e motivul pentru care inseli?

Oricum, sunt de acord sa iubesti macar o data in viata un barbat casatorit, dar sa nu iti doresti vre-o data sa-i ajungi sotie, vei ajunge de cealalta parte a baricadei. Strabunica unei prietene a lasat mostenire urmaselor din familia ei "Femeia cu adevarat inteligenta e aceea care stie cand sa faca pe proasta!"

In acelasi timp, apreciez barbatii capabili sa treaca peste infidelitatile partenerelor, ii apreciez pentru ca stiu ca eu nu voi putea vreodata sa fac asta.

Iar intr-o lume destul de egoista si haina "Dăruieşte! Nimic pe lumea asta nu e mai frumos decât să-i vezi pe oameni încurcaţi din pricina cadourilor primite de la tine."

Vintage-se poarta si la mirese; sub semnatura Lacroix

Cum sa incep saptamana fara sa vad ce a mai aparut nou pe site-ul de anunturi de mica publicitate www.tocmai.ro?

Nu am putut sa trec cu vederea peste pozele de mai jos, mai ales ca ma declar "Fashion Victim". Christian Lacroix a creat o rochie de mireasa vintage pe care sunt foarte mandra ca o poarta o brasoveanca... si chiar o poarta cu foarte multa mandrie si stil!

Buchetul de mireasa e deosebit, foarte bine asortat la tinuta, dar foarte slab pus in evidenta in poze. Nimic nu se compara cu simplitatea si bun-gustul stilului francez.

Accesoriile completeaza tinuta, iar voaleta e "cireasa de pe tort".

Frumoasa iesire din banal! Frumoasa rupere de tipare!

Felicitari mirilor! & Casa de piatra!

Puterea barbatilor sta in rabdarea femeilor

Azi a fost o zi importanta in viata bunei mele prietene, cu care am impartit banca prafuita din liceu. Imi amintesc cu placere de culorile, optimismul si zambetul ei, desi azi vad in ea un "copil matur", serios, care isi asuma cu brio responsabilitatile

vietii. Emotii ascunse sub un zambet perfect, emotii exprimate in ochii umezi ai celor apropiati, multe poze si clipe unice, imposibil de pastrat de tehnologia moderna.

Peretii prafuiti ai Primeriei Sibiu ne-au amintit de prima curoajoasa din gasca, care deja in 2005 a spus DA! Azi ea e cea mai bogata dintre noi, are un baietel si o fetita. De fiecare data cand avem probleme si ii cerem sfatul, ea raspunde relaxata: "Voi aveti atatea probleme si de fapt, nu aveti nimic. Eu am copii mei si acesta e cel mai important lucru in lume."

Expresia zilei a fost rostita de o pereche de ochi umezi:"E ceva minunat sa fi emotionat!". Spre surprinderea mea, tinerii au fost mai emotionati decat parintii cu care suntem obisnuiti sa planga la asemenea evenimente.

Si nu puteam incheia fara poza cu mine semnand. Daca azi ajungeam ceva mai devreme la Primarie, semnam din nou... ce inseamna punctualitatea ;)))

PS: A fost o zi prea frumoasa ca sa comentez titlul, desi sunt convinsa ca sexul feminin nu mai are nevoie de nici o explicatie.

"Iubeste-ma cand o merit cel mai putin, atunci am nevoie cel mai mult."

Ma documentam azi pe net si am gasit maxima din cultura chinezeasca pe care am pus-o la loc de cinste-in titlu. Instant mi-a venit in minte Madalina, fata cu parul de foc... Nu am fost un mare fan al ei, dar odata cu moartea ei am reascultat cateva piese si am mai citit cateva vrajeli de articole despre ea.

Am constatat ca femeia asta iubea, cum putinora le este dat sa iubeasca, iar piesele ei sunt de fapt, viata ei, inima ei, povestea ei.

Daca sotul/sotia mea ar fi compus si lansat piesa de mai jos, mi-as fi facut bagajele ...

Vorba unui prieten "In dragoste, dupa ce ai prins gustul de Channel e greu sa mai apara unul care chiar sa iti placa..."

Ai incredere in cautarile pe internet?

Stateam azi si ma gandeam la comportamentul consumatorului de internet din Romania si pentru ca nu am putut scoate in evidenta cateva trasaturi generale, am inceput un sondaj de opinie in randul prietenilor. (Acum ploua torential afara ;(cu tunete si fulgere)

Am constatat ca utilizatorii (cei care stiu sa

foloseasca motoarele de cautare) nu au incredere in rezultatele obtinute si simt nevoia sa consulte 2-3 surse pentru a fi siguri pe relevanta rezultatelor gasite.

O alta prietena spunea ca ea nu are incredere in informatia gasita pe internet si acorda credit doar site-urilor dezvolate de institutiile publice, desi, de cele mai multe ori, acestea nu au informatia actualizata la zi. Un simplu exemplu a fost cand incerca sa inchirieze un apartament la Ciresica-Sibiu si a fost sunata de o agentie din Constanta sa vina la vizionare. Au constientizat neintelegerea foarte tarziu.

(Un trasnet a lovit pe undeva pe aproape, l-am simtit in podea, laptop, l-am simtit rau de tot. Am ramas si fara internet :( )

Daca increderea in a cauta pe net e oarecum ok, increderea in a folosi bara de cautare

din un site e aproape inexistenta: "eu o folosesc, dar rezultatele nu sunt intotdeauna bune pt ca tb sa scrii exact cuv din titlu sau text". Din propria experienta, in majoritatea cazurilor acea bara e pusa pentru decor, fiindca nu functioneaza nici pentru cuvintele pe care le vezi ca exista in site.

Si e foarte normal pentru un site mediu sa nu investeasca intr-o bara de cautare, dar totusi de ce sa o afisezi daca aceasta nu functioneaza corect? De fapt, aceasta contribuie la designul paginii si suntem siguri ca utilizatorii oricum nu o vor folosi fiindca stiu ca nu e relevanta ;))).

Asa s-a format comportamentul utilizatorului care in loc sa gaseasca informatia dorita de pe un site folosind bara de cautare, opteaza pentru varianta "din aproape in aproape" pentru a fi sigur ca nu rateaza informatii relevante. (aici exclud utilizatorii avansati)

Toate acestea sunt semnele unei piete imature, needucate. Exemplul meu favorit este cand ii cer mamei mele sa intre pe un anume website si ma intreba unde sa scrie www. ... ?

A. in prima bara de sus? (cea cu url-urile)

B. in bara de mai jos ? (adica cea de la Google)

C. "fereasca sfantul" sa mai fie vreo bara la vedere in pagina deschisa ca ar fi scris si acolo...

Imbinand aspectele de mai sus, m-am gandit sa rebranduim tocmai.ro, profitand de principiul pe care a fost construit. Si, de fapt, asta oferim: incredere in informatia pe care o publicam!

Ai doar un suflet. Daca l-ai pierdut, ai pierdut totul.

Titlul acestui post mi-a aparut in fata ochilor de dimineata. Dupa un weekend cu relaxare si o atmosfera foarte placuta, alaturi de o mana de oameni deosebiti, incep saptamana marcata de cuvintele din post. Parca m-am trezit din nou din vis (rutina) si mi-am amintit de sufletul meu.

A fost un weekend cu dansuri libere si expresive, cu racoriri de picioruse in piscina, cu momente romantice, de genul "Hai sa vedem rasaritul impreuna la piscina". ;-))) soarele rasarea dintre blocuri; cu vizionarea finalei campionatului de fotbal, dar eram doar 2 tipe asa ca ne-am retras la aer.

Cert e ca am constientizat cat e de important sa iti cladesti viata din detalii care iti hranesc sufletul, care contribuie la fericirea ta psihica si emotionala. Cat e de important ca jobul sa fie de fapt hobby-ul tau, viata ta, sa te trezesti dimineata mereu entuziasmat pentru lucrurile si oamenii care te asteapta.

Iar pentru a incepe saptamana cu dreptul, am racorit putin sufletul cu cateva carti bune in libraria Humanitas. Mi-e dor de ceaiul aromat insotit de o carte buna, iar pe canicula de afara, cu siguranta, voi gasi timpul necesar sa ma retrag cateva ore...

Lucrurile marunte te fac cu adevarat fericit!

Azi a fost o zi plina de surprize placute! Foarte placute! Am primit un buchet de flori de la un colaborator pe care l-am vazut o singura data in viata. Reactia publicului ar fi "isi doreste mai mult de la tine". Nu e chiar asa! In locurile civilizate, a darui un buchet de flori e un gest de gentleman.

A doua surpriza a fost sa descopar in Sibiu un restaurant cu Lasagna cu somon, spanac si ciuperci - un deliciu. Si pentru ca am reusit sa mananc intreaga portie (performanta pentru mine), baietii s-au gandit ca e cazul sa ma mentina in forma cu o noua surpriza: town scooter-ul din poza.

E demential sa mergi cu trotineta in fusta si tocuri pe piatra cubica din Piata Mare, dar merita testata senzatia. Ideea e ca am foarte multe motive sa o folosesc, iar cat timp vremea imi va permite, voi profita de ea la maxim.

Romanie plai cu dor

Ieri am auzit ca sunt "bogata pentru Romania", desi sunt convisa ca daca m-as urca intr-un avion ca sa trec granita as castiga mult mai mult. Si totusi nu o fac? Oare sa fiu eu diferita fata de 90% din tinerii acestui glob si sa nu imi doresc sa fiu bogata sau de ce nu plec?
Sunt total Normala si imi doresc sa am o situatie finaciara care sa imi asigure tot confortul. Orice copil cand e mic, fraged si naiv e intrebat: "Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare?". Raspunsul meu era: "Presedinte!". Sa nu crezi ca azi imi doresc sa fiu in pielea lui Basescu, iar anii de Bucuresti m-au scarbit de sistemul din Ro, dar dorinta mea de copil naiv se referea la faptul ca vroiam sa fac ceva pentru tara mea si eram convinsa ca o voi conduce foarte bine. Acesta e motivul pentru care am refuzat toate ofertele primite pentru strainatate, desi nu m-am interesat vreodata sa plec.
Mi-ar placea ca si restul tinerilor care au ales sa ramana pe plaiurile mioritice sa aiba ceva mai multe apiratii decat sa mearga la servici, sa vina acasa, sa aiba o casa mare si o masina buna. Mi-ar placea sa se renunte la stresul si nervozitatea populatiei legate de criza, sa se treaca peste lene si vaicareli si sa puna toata lumea "osul la bataie".
Am pus si eu, la randul meu, aceeasi intrebare copiilor pe care i-am intalnit in ultima vreme: "Ce vrei sa te faci cande vei fi mare?". Raspunsul a fost o indiferenta/ niste ochi mari si intrebatori ... Ok "Ce iti place tie sa faci?" ... aceeasi liniste... Ca sa nu mai mentionez ca majoritatea copiilor intrebati sunt supraponderali spre obezi sau ca am vazut celulita la copii de 5 ani?!?
Si apropo ca sunt "Bogata pentru Romania": de mult nu am mai vazut bucuria pura a unui om doar pentru ca a pus mana pe un "Blackberry adevarat" si de mult nu am mai vazut barbati intimidati de femei care conduc "masini scumpe".
Si totusi ... Cea mai mare bogatie a mea Este si Va ramane (mereu): Interiorul Meu!

Facebook, hi5 si alte retele de socializare

Te-ai intrebat vreodata la ce ajuta toate aceste retele de socializare?
In timp, eu am ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Sunt ideale sa descoperi cum arata amanta logodnicului tau de care ai aflat cand te-a sunat vecina de peste drum. Te-ai intrebat vreodata de unde a avut ea mobilul tau persona? Nu, dar avea mare dreptate cu amanta.
2. Cine cu cine e cuplat? si care? cum? si la cine vrajeste?
3. Sunt foarte ok daca un necunoscut s-a indragostit la prima vedere de tine, dar are in cercul de prieteni vre-un prieten de-al tau. Te trezesti mult mai usor cu buchete de flori la birou sau serenade la geam :)
4. Sunt foarte ok sa afli ce mai face fosta amanta a fostului tau iubit, fiindca intre timp ati devenit bune cunostinte, chiar mai schimabti mailuri periodic ca sa va laudati fiecare cat de bine o duce.
5. In general persoanele lipsite de incredere, fac declaratii de dragoste publice catre "noua achizitie", doar pentru a fi siguri ca sunt cititi de fostul/fosta. (Ma tot intreb cum poti imparti un pat cu cineva care sti ca viseaza non-stop la altul/alta? Cata demnitate?)
6. Locul ideal de lansare a tuturor divelor si "divilor?!?" care au pus mana pe o camera foto mai noua, au imprumutat niste carpe ceva mai misto si au organizat un "Shooting Profesional" pe peretele din bucatarie (ca e alb) sau in gradina bunicii. Albumul trebuie sa se numeasca "Book".
7. Pentru ca 7 e numarul meu norocos il ocup cu ceea ce iubesc eu mai mult din retelele sociale. Ador sa ascult muzica pe youtube pentru ca ma plictisesc mult prea repede de tot ce am in laptop, iar viata fara muzica Nu E Viata. Asa ca, cel mai simplu pentru mine e sa-mi pun muzica preferata si lucrurile care imi plac pe profilul personal pe care il impart doar cu prietenii apropiati. E ca si cum ma au pe mine si pasiunile mele, mereu aproape.
So ... any comments?

"How to love?"

Am ajuns saptamana trecuta sa vad o inregistrare a lui Anthony de Mello - Wake Up 3 (How to love?) , e vorba de primul film de pe www.onlinemotivator.info (cateodata le mai cade site-ul, asa ca incercati la o alta ora sau cu alta conexiune). Apreciez ca este o inregistrare foarte veche, pentru modul de a vorbi al lui Anthony, iti lasa timp sa filtrezi vorbele si sa gandesti si prin prisma ta. In zilele noastre, foarte multe dintre seminariile si trainingurile/sesiunile/etc sunt niste "poezii" recitate in mare graba, din care, daca vrei sa retii ceva trebuie sa le asculti de cateva ori...

Inregistrarea de mai sus mi-a dat putin peste cap notiunea de iubire si a-ti impartii viata cu cineva (din dragoste? atractie? comoditate?). Relatia e un contract bine stabilit? ... Se mai intampla uneori sa afirmam ca ne e dor de anumite persoane pe care le-am iubit in trecut. Nu ne e dor de ele, ne e dor de felul in care ne-au facut sa ne simtim acele persoane.

Chiar zilele trecute am facut un test, eu cu mine, si am reintalnit singura persoana pe care eu am afirmat cu tarie ca am iubit-o vre-o data. Eram curioasa ce voi simti dupa ani... de la despartire? Surpriza!!! Foarte relaxata si indiferenta. Apoi am vazut filmul de mai sus si mi-am dat seama ca: atractia, obisnuinta, hobbyurile comune, programul sincronizat, obsesia, naivitatea varstei si multe alte pretexte, m-au facut sa cred ca asta e dragoste.

N-as fi vrut sa scriu despre experienta de mai sus, dar urmatoarele randuri m-au convins: "

La multi ani... dragul meu!

Fiecare an care trece ma face sa te iubesc si mai mult, gandindu-ma disperat, ca "pierderea ta" definitiva se apropie imanent.Tine-ti inima indragostita - cum am lasat-o eu -, spiritul viu, pastreaza-te tanar si impaca-te cu Dumnezeu! Pe pamant... ma vei avea intotdeauna pe mine..."

Sper ca cei care vor vedea filmul de mai sus sa reuseasca sa isi constientizeze obiectiv sentimentele si sa ia atitudinea potrivita. Daca informatiile de mai sus nu sunt suficiente, se pot inspira din marile iubiri din istorie.

Piata auto in scadere. Eu ce ma fac?

Ma tot gandesc de ceva vreme sa imi schimb masina. De fapt in toamna imi doream foarte mult sa treaca iarna ca sa pot circula cu o masina cabrio. A trecut timpul si am uitat sa ma interesez de vanzare-cuparare auto noi sau second hand.

Citeam de dimineata despre ingrijorarea celor din piata auto legata de cresterea cotei de TVA la 24% si solutiile propuse pentru a mentine vanzarile pe o linie de plutire. Sincer, au motiv sa se ingijoreze fiindca chiar si cei din domeniul asigurarilor private(unde sumele rulate sunt mult mai mici) se plang pemanent.

Mi-a fost destul de usor sa inteleg ca nu o voi schimba pe Corsi cu o masina noua cabrio, deci am ales site-ul cu anunturi auto tocmai.ro pentru a studia oferta si preturile de pe piata, mai ales la masinile second hand.

Nu reusesc mereu sa imi sustin financiar chiar toate visele, dar simt nevoia permanent sa ma documentez ce ofera piata in acest sens.

Asa ca am intrat pe tocmai.ro si mi-am ales cateva masinute care mi-ar placea.

1. Smartul cabrio mi-l doresc de cand eram studenta, iar cel din poza e unul foarte bine ingrijt, special pentru o "pisi" (la mine chiar are un sens foarte bun) care are toata ziua de alergat intr-un oras aglomerat, cu putine locuri de parcare.

2. Adoram un Audi A3 cabrio pentru felul in care arata din exterior, iar A4 cabrio din poza de mai sus, chiar mi se pare misto pentru o femeie, doar ca NU si pentru mine. Audi nu este o marca care sa ma reprezinte, am condus A4 vre-un an, dar nu ma reprezinta, nu sunt eu.

3. In schimb, Fiatul 600 turquise l-as conduce cu cea mai mare mandrie si placere. Mai este unul mov pe tocmai.ro, cu bordul cu puf si stelute - foarte gay si crazy.

4. L-am ales pe Mini Cooper fiindca mai multe persoane susutin ca mi s-ar potrivi de minune. Eu nu il simt deloc apropiat de sufletul meu, mi se pare prea mic. Singurul care m-ar "coafa" ar fi Mini-ul de la Red-Bull, da, acela e Cool!

Eram curioasa ce gusturi mai are romanul in materie de auto noi si second-hand, surpriza: BMW si Skoda sunt in topul cautarilor online in domeniul auto. Iar pe tocmai.ro in topul cautarilor sunt tot marcile auto.

BMW sunt interesante ca masini, desi 80% din ele arata ca pentru cocalar.ro/manelar.ro. Eu raman fan Mercedes si (mai nou) Lexus, iar cabrio anul acesta nu mai caut... tocmai a tras o ploaie serioasa afara... cu vremea din Sibiu, mai capricioasa ca la Londra si strazile mai inundate decat in Venetia, nu mai e cazul de cabrio...