Changes in my Life

Aseara am fost "trasa de urechi" de catre un cititor fidel ca ii lipsesc randurile mele si intr-adevar, chiar si mie imi lipsea sa scriu. A fost o perioada aglomerata, frumoasa, rascolitoare, cu foarte multe schimbari in mine, carora cu greu le-am gasit o explicatie.

Cei din jur se intreaba ce e cu mine? ce ma face sa devin peste noapte mai matura? mai stralucitoare? mai increzatoare si optimista? (si fara modestie, e parerea lor...) mai frumoasa?

Initial am crezut ca a fost o vara calduroasa sau ca motivul e maseaua de minte care se tot chinuie sa imi iasa sau vacanta fantastica pe care am avut-o alaturi de sora mea... nu stiu si nici macar nu pot sa imi explic, dar toata lumea (cu mine in frunte) simte schimbarea in bine.

Feedbackul primit de la TEDxSibiu mi-a dat foarte multa incredere ca "Se poate!". Se poate si in Sibiu, chiar si din Sibiu poti cuceri culmile cele mai inalte. L-am intalnit pe Fane, care de la poalele muntilor Fagaras a ajuns pe Everest. L-am intalnit pe Lucian Vintan, cercetator stiintific de talie internationala care isi are centrul de cercetare la Sibiu si creste prin harul ce-l imparte studentilor sai de la Calculatoare. Da! nici eu nu ma asteptam ca un profesor de talia lui sa fie atat de iubit/adorat de studentii sai. Vedeam in ochii studentilor si ai profesorului sclipirea, conexiunea, pasiunea pentru subiecte comune... mai rar asa ceva.

Apoi a aparut Scott, Fotograful Sibiului pentru cele mai importante evenimente culturale, care si-a dorit sa prezinte prin colectia lui de fotografii ca si cele mai aride si sarace zone de pe pamant au totusi o mare importanta pentru natura si om. Constantin Chiriac este omul care a ales Sibiul, a ales teatrul si sa creeze cel mai mare festival de teatru din Europa, tocmai la Sibiu. Putea sa joace pe scene internationale, pentru bani frumosi si faima, dar a ales sa ramana directorul Teatrului Radu Stanca Sibiu si sa joace in aceasta tara. E un om deosebit, care desi se trage din Moldova, viata lui graviteaza in jurul orasului Sibiu.

As putea sa scriu zile intregi despre gandurile mele, oamenii intalniti, emotiile traite, dar ma limiteaza spatiul acestui blog. Totusi, vreau sa multumesc unui om special ca a aparut in viata mea, e John Ketchum - regizorul de filme de 1 min (da, 60 secunde!!!). Cati putem sa redam o poveste completa si interesanta in 60 secunde? mai multe detalii pe http://www.filminute.com/2010/ . Cat despre John... inspiratie, motivatie, talent, optimism, idealism si totusi realism...

Cat despre mine? Still looking for Paradise ;)