De la capatul LuMii - Șureanu

A trecut un weekend plin de peripeții... cum sunt o mare iubitoare de munte, schi si salbaticie, ador sa merg la schi la Șureanu. Nu e un munte comenrcial, dar s-au facut investitii serioase in ultimii 2 ani si ai o diveristate destul de mare de partii... oricum e mult mai bine ca la Paltinis. O instalatie nou nouta de telescaun functioneaza in zilele cu conditii meteo ok, dar mai sunt 2 teleschiuri care ofera destul de multe variante de coborari.

Singura parte proasta e drumul de acces si cazarea. Desi e o zona izolata, ultimii 20 km sunt drum forestier care pleaca de la baraj de la Oasa, totusi au inceput sa se costruiasca si hoteluri cu SPA (inca nu sunt gata) pe langa cabanele private din zona. Ar mai fi pensiunea de la baraj de la Oasa (unde e f cald si bine, cu apa calda ...uhhuuu) sau cazare la tabara Luncile Prigoanei (cam trist cu toaleta in natura si apa la izvor).
Mergand foarte des pe acolo, ne-am gandit sa facem o petrecere in familie acolo, deci ne-am mobilizat vreo 40 pers., cu Natalia (9luni) in frunte. In alte ierni drumul era f ok fiindca mergeai pe gheaza cu putina zapada peste. De data aceasta, a nins continu, nimeni nu a curatat drumul si a fost destul de greu sa urcam fara lanturi si cu masina mica din cauza goaselor imense... dar a fost un fel de off-road pe drum.
Intr-un final am ajuns si la partie, unde deja era foarte mare eagoleratie (ora 2 si funtiona pana la 4). Am reusit sa facem cateva coborari, doar ca sus pe partie era un viscol si o ceata de "iti lua ochii". Fiind asa viscol, partia batuta a devenit 70% powder, dar oricum nu vedeai pe ce mergi din cauza cetei. Asa ca vinul fiert si aerul proaspat au fost deliciul zilei, pana a doua zi dimineata cand speram sa schiem devreme si apoi sa ne retragem acasa.
Dimineata la 8 s-a dat trezirea de alerta la toata gasca fiindca ninsese atat de tare incat riscam sa ramanem blocati pe munte. Deci adio schi la prima ora ci impachetarea de urgenta spre civilizatie. Am plecat din cabana spre masina si m-a luat o rafala de vant cu ninsoare si zapada viscolita incat nu mai vedeam la 10 cm unde e drumul. Imi imaginez ce senzatii tari aveau cei care erau pe partie si incercau sa se bucure de schi.
Am reusit sa plecam cu luxurianta mea masina, cu pitica mea in spate, sforaind linistita (dupa ce a dormit vre-o 30 min afara pr viscol). Ne-am blocat si suspendat cu masina de cateva ori, dar drumul fiind foarte aglomerat, cel de care te fereai ca sa treaca te si ajuta sa te scoata. Spirit de munte!
Cea mai tare senzatie a fost ca datorita vantului puternic si a drumului forestier ingust, venea cate o rafala de vant cu toata zapada din drum si ti-o punea pe masina atat de repede incat nu apucai sa franezi ca sa stai macar pe loc. Si asa te tinea in rafale vreo 10 min, fara sa te risti sa te dai jos sau sa faci ceva, apoi iti vedeai linistit de drum.
Cam asta a fost experienta noastra dupa care am invatat ca daca la Meteo spune ca e viscol si ninsoare mare, mai bine stai acasa si mergi la un SPA. Oricum la Sureanu ne vom intoarce neaparat in zilele insorite si doar cu jeep-ul... asta inainte sa devina o statiune comerciala, desi deja e foarte aglomerata zona.